Niste ganduri

M-am temut ca n-am sa-l pot iubi si pe Tudor la fel cum te iubesc pe tine, Mati. Stiam, asa cum stiu si acum, ca tu esti copilul meu perfect si-mi reveneau obsedant in minte franturile unor cugetari filozofale care sustineau ca perfectiunea este irepetabila. Doamne, cat de ridicole s-au dovedit a fi toate acele temeri. Tudor este perfect, dar este altfel. Si, intocmai ca fatetele perfectiunii fiecaruia, iubirea este si ea infinita. Va iubesc pe amandoi la fel pana la un punct, si diferit pana la fara limita. In ciuda oricarei logici definite, va iubesc absolut, dar mai mult de la secunda la secunda, mai mult cu fiecare zambet si fiecare gest, de doua ori mai mult.