La fel ca anul trecut, si ca acum doi ani, ca o rutina draga ce ne scoate din rutina, vin Sarbatorile! Mi-e dor de mirosul cozonacilor fierbinti, de vinul dulce, fiert cu scortisoara, de luminite si beteala, de freamatul pregatirilor, de asteptarea din Ajun, de copilarie. De-un dor ca asta as vrea sa va molipsiti si voi si sa-l dati mai departe.
Dragii mei, nu mai stiu daca fericirea miroase a Craciun sau Craciunul a fericire. Nici nu mai conteaza. E bucuria simpla, probabil ereditara, de a fi unii cu altii, de a ne desfata, in tihna, cu bucate si povesti. Gustul mancarii e mai mereu acelasi iar povestile se repeta de cele mai multe ori. Asa suntem noi acasa si in siguranta, oriunde ne-am afla. Asa suntem noi!
Imi doresc enorm ca si voi sa va bucurati de viata pe indelete si cu toate simturile. Sa va placa sa mancati, sa vorbiti, sa iubiti...Sa va gasiti fiecare masura, dar sa aveti si harul de a intelege cat de saraci sunt cei ce mananca doar de foame si cat de pustiu e drumul celor care se grabesc.
Imi doresc enorm ca si voi sa va bucurati de viata pe indelete si cu toate simturile. Sa va placa sa mancati, sa vorbiti, sa iubiti...Sa va gasiti fiecare masura, dar sa aveti si harul de a intelege cat de saraci sunt cei ce mananca doar de foame si cat de pustiu e drumul celor care se grabesc.
