Fila din "Sa fie scris"

Baietii mei, simt ca avem tot timpul din lume dar daca absurdul ar indrazni sa se intample, sunt cateva lucruri pe care vreau neaparat sa vi le spun.

• Firesc, logic, matematic chiar, NOI, mami si tati, va datoram totul. Va datoram sprijin neconditionat, siguranta, viitor si infinite optiuni. Voi sunteti alegerea noastra matura si constienta. Sunteti "pofta ce-am poftit", supremul rasfat al vietii noastre. Voi ne-ati transformat din copiii cuiva, in PARINTI. Ne-ati implinit, ne-ati completat. Nu va rugam decat sa va lasati copiii sa faca acelasi lucru pentru voi.
• Noua nu ne datorati nimic. Nu vrem sa treceti prin sabloane, sa atingeti tinte de noi prestabilite si sa ne fiti toiag. 
• Promitem sa nu incercam obsesiv sa ne oglindim in voi, desi vom zambi mandri atunci cand ne vom regasi ocazional.
• Nu trebuie sa ne fiti alaturi mereu de Sarbatori, dar vom incerca intotdeauna sa va atragem cu miresmele, gusturile si obiceiurile cultivate strategic inca din copilarie :). Sper ca ne veti ierta incercarea de manipulare, dar numai langa voi e Sarbatoare. 
• Daca printr-un nefericit destin ne vom pierde limpezimea mintii,  nu sunteti datori sa va tulburati viata cu noi, exista personal calificat si platit pentru asta. Cu voi vrem sa ne impartim tineretea, sanatatea, lumina, bucuria.
• Stim ca ne veti depasi, ne bucuram ca o veti face, dar ajutati-ne sa tinem pasul cu voi ca sa nu va plictisim. Noi ne vom stradui constant sa va meritam respectul. 

E doar o fila din "Sa fie scris", avem tot timpul pentru alte file.

Mami, ce zambet frumos ai!

Matei, asa cum spune si tati cu al sau calm detasat, tu semeni cu mami. Esti instinctiv, intens si furtunos. Te aprinzi ca un foc de paie si  este greu sau imposibil sa-ti scoata cineva din cap ultima idee care te-a fascinat. Atunci cand te dezlantui, "NU" este pentru tine o forma fara fond, un fel de interjectie lipsita de sens care te acompaniaza ritmic si pe care ai invatat sa o ignori. Fireste ca atunci "ma scoti din minti, ma innebunesti", vorba poetului. Intr-un astfel de moment, mami te-a rugat cu un ranjet vecin cu isteria sa incetezzzzzzzzi. Si, mare minune, ai incetat ca lovit de o revelatie. M-ai luat in brate fermecat, te-ai uitat in ochii mei si mi-ai spus ca am cel mai frumos zambet din lume. Se pare ca ti-a placut sincer grimasa, deoarece la ceva ore dupa incident m-ai intrebat daca pot sa-ti mai zambesc asa, ca atunci cand zgariai peretii apartamentului nou unde stam provizoriu cu chirie. Mami, sper sa te dezamagesc de data asta si sa nu-ti mai zambesc niciodata asa! Yoga o ajuta?

Opincile Bacilor

Orice forma de reclama este pur intamplatoare.

Un micut prietenos

Tudor, "micut prietenos", asa te alinta fratiorul si are mare dreptate. Multumesc pentru ca esti o minune de copil, pentru ca dormi aproape toata noaptea, pentru ca poti sta linistit cu orele atras de un carusel sau atent la BebeTv, pentru ca ne daruiesti un zambet perfect de fiecare data cand ne vezi. Doamne, ce zambet! Era si singur suficient sa-ti multumesc o viata intreaga!

Tati, eu cand eram mic...

Matei, copil zglobiu cu par balai, esti mai mereu pus pe sotii. Pare-se ca linistea ta se hraneste exclusiv cu atentia celor din jur. Cum simti ca aceasta atentie nu mai graviteaza in jurul tau, cum declansezi o furtuna. Atunci, toti te rugam sa fii cuminte, unii cu tact, altii fara. 
Dar tu CU MINTE ai fost inca din fragede inceputuri, cu mintea de a obtine ceea ce-ti doresti. Intr-unul din momentele tale de agitatie, tati, cu o aliura foarte serioasa, decide sa-ti dea o pilda din propria-i pruncie. Conversatia a decurs dupa cum urmeaza: Taica-tu: Tati, eu cand eram mic.../ Tu: Faceai baie intr-un ibric/ Taica-tu (incercand eroic sa ramana grav): Nu, tati, eu cand eram mic.../ Tu: Erai fata?! Moment in care mami, care era in hol, nu si-a mai putut stapani hohotul de ras. Nu stim de unde ai mostenit umorul. Poate asa era tati cand era mic...

Tu, dor de shopping

Tudor, ieri ai fost la prima runda mai serioasa de cumparaturi cu mami, nasa si matusica, puse in ordinea in care s-au alaturat spontan grupului. Cu ochii tai mari si verzi, asa de verzi cum mi-a promis tati ca or sa fie, ai inventariat calm si eroic pentru breasla barbateasca, colectiile primavara-vara de la H&M, Zara, Fox... Dupa mutrisoara abordata in majoritatea timpului, mai ales cand nu-ti intra soarele in ochi, am concluzionat ca ti-a placut. Stiu ca aceasta placere este invers proportionala cu varsta pentru sexul tare, tare greu de dus la shopping, ceea ce face si mai pretioasa pentru mami iesirea de ieri. Oricum, am reusit sa demonstram ca exista un moment in viata sa cand un barbat adora cumparaturile. Atunci cand are patru luni.

Mica dovada a unei mari iubiri

Cat de dulce ai putut sa fii astazi, Matei! Te-ai trezit buimac din somnul de pranz,  si ai venit lipa, lipa in sufragerie pentru repriza a doua de somnic. Ajuns in hol te-ai oprit brusc si ai facut cale intoarsa ca sa inchizi usa la dormitor, apoi ai adormit imediat pe canapea. Observasei ca mami gateste in bucataria deschisa (idee proasta de arhitecti burlaci) si stiai ca ii spune mereu lui tati sa inchida usa la dormitor ca sa nu intre mirosul si acolo. Tati uita mai tot timpul. Tu, pe jumatate adormit si la nici trei anisori, ti-ai amintit sa o inchizi. Iti multumesc, iubirea mea, pentru ca esti, pentru cum esti! Daca n-ai fi existat, mami te-ar fi inventat.

Din casuta cu povesti - "Acolo"

Matei, asteptam cu nerabdare primul tau cuvant. Puneam pariuri, emiteam ipoteze.  Speram sa fie "mama" ca o dulce recompensa pentru multele nopti nedormite. Pe de alta parte, mi-ar fi placut sa fie si  "tata" pentru ca imi doream sa-l vad pe Tata cum incearca sa mascheze lacrimile de emotie. Intre timp, exersam denumind diverse obiecte si incercand sa te facem sa le localizezi cu privirea. In top se afla, bineinteles, Becul! De cateva ori pe zi eram cu totii extaziati cand tu iti indreptai privirea si, uneori manuta spre multpreapomenitul bec. Devenise cel mai inventariat obiect din casa si de fiecare data era, cuminte, tot acolo. Pana intr-o seara cand minunea s-a produs. Inainte de baita, am pus binecunoscuta intrebare la care de data asta am primit un foarte clar "Acolo" insotit de o manuta ridicata plictisit in directia becului. Noua in prima faza ni s-a parut extrem de clar, ulterior intervenind incertitudinea. Abia a doua zi, cand tot scenariul s-a repetat, ne-am convins ca am avut de-a face cu prima ta exprimare verbala. Devenisei brusc o galusca vorbitoare! Si, ignorand tot ceea ce auzisem, speculasem, pariasem, primul tau cuvant a fost ACOLO si a fost spus la sase luni. Fireste, ce altceva putea fi, din moment ce tu ai dat directie drumului nostru. De crezut, nu ne-au crezut decat cei care au auzit cu urechile lor cuvintelul fermecat care, din comoditate, s-a transformat rapid in "ACO" si apoi in "CO". Si intr-un "CO" ne-ai tinut cateva luni bune, ori de cate ori doreai sa fii dus in diverse locuri. Cum inceputul era atat de promitator, noi ne imaginam deja ca vom avea un bebe cu care vom conversa in propozitii pana sa faca anul. Nu a fost chiar asa, dar ne-ai uimit si ne uimesti cu usurinta cu care ai reusit sa stapanesti darul vorbirii. Sper sa ajungi de fiecare data, ACOLO unde iti vei dori.