Opincile Bacilor

Orice forma de reclama este pur intamplatoare.

Un micut prietenos

Tudor, "micut prietenos", asa te alinta fratiorul si are mare dreptate. Multumesc pentru ca esti o minune de copil, pentru ca dormi aproape toata noaptea, pentru ca poti sta linistit cu orele atras de un carusel sau atent la BebeTv, pentru ca ne daruiesti un zambet perfect de fiecare data cand ne vezi. Doamne, ce zambet! Era si singur suficient sa-ti multumesc o viata intreaga!

Tati, eu cand eram mic...

Matei, copil zglobiu cu par balai, esti mai mereu pus pe sotii. Pare-se ca linistea ta se hraneste exclusiv cu atentia celor din jur. Cum simti ca aceasta atentie nu mai graviteaza in jurul tau, cum declansezi o furtuna. Atunci, toti te rugam sa fii cuminte, unii cu tact, altii fara. 
Dar tu CU MINTE ai fost inca din fragede inceputuri, cu mintea de a obtine ceea ce-ti doresti. Intr-unul din momentele tale de agitatie, tati, cu o aliura foarte serioasa, decide sa-ti dea o pilda din propria-i pruncie. Conversatia a decurs dupa cum urmeaza: Taica-tu: Tati, eu cand eram mic.../ Tu: Faceai baie intr-un ibric/ Taica-tu (incercand eroic sa ramana grav): Nu, tati, eu cand eram mic.../ Tu: Erai fata?! Moment in care mami, care era in hol, nu si-a mai putut stapani hohotul de ras. Nu stim de unde ai mostenit umorul. Poate asa era tati cand era mic...