Aseara am fost si noi sa ne luptam cu un Capcaun. Am asteptat racoarea serii si am mers in formatie completa sa ne exercitam dreptul de a demola ce gresit am construit cu opt ani in urma. Da, iubitii mei, atunci am ales gresit. Dintre multe si pestrite rele, am ales un capcaun maruntel, glumet si guraliv care promitea sa se lupte cu cei din lumea sa. Asa s-a cocotat la castel, langa borcanul cu miere si punga cu galbeni, un nene care nu stie sa se scuze, sa se retraga sau sa spuna simplu si elegant "multumesc, la revedere!". Un nene caruia i se fac betisoare de urechi pe comanda, cu vata doar la un capat. De ce? Mami, habar nu avem. Dar demult nu ne mai explica nimeni nimic. Este si el asemeni tuturor mitocanilor isterici care ajung in fruntea turmei in urma unei revolutii sau a unei sile colective. El, din sila, a ajuns acolo sus. Atunci, din dorinta de a gasi un calau pentru ceilalti capcauni, ne-am pricopsit cu un bufon malitios. Acum, nu am votat pentru ceilalti care poftesc la ciolan, ci doar impotriva lui! Impotriva nesimtirii, a ignorantei si a celor carora "li se cuvine". Tu, Matei, ai fost dezamagit ca nu poti zdruncina la propriu, macar putin, tronul de care se tine disperat amintitul capcaun. Din pacate, se pare ca nici mami nu poate, nici tati...Nu pot multi, multi ca noi. Tudor, tu, ai ras de noi, de ei, de tot.
Poate toate astea vor disparea odata, ca vraja abatuta asupra Frumoasei adormite, si voi veti alege, cand va fi sa fie, numai dintre mandri cavaleri.
