Tudor, pentru a doua oara in viata ta, ai petrecut cateva zile departe de noi, mai exact la mamaia. Cum si fratiorul a fost la bunica, in aceasta perioada zilele mi-au parut lungi si seci. De doua ori mai lungi si mai seci...
Nu-mi prieste deloc departarea de voi. Nu sunt mai odihnita, mai linistita sau mai creativa. Toanele si zambetele voastre imi dau energie si inspiratie. Cand sunteti departe, e gol in casa si gol in mine.
Tudor, nici tie nu-ti place deplasarea pentru ca atunci cand ai accepat in cele din urma sa-mi vorbesti la telefon mi-ai comunicat clar, cu vocea ta de mic barbatel, care iti sunt nevoile si prioritatile: "Mama, tata, Ma (Matei)!". Asa ca acum, in timp ce scriu, tu dormi linistit langa mine dupa ce ne-am plimbat, am ras si am dansat de nu te mai lasai luat de somn. "Ma" e racit si e cu tati la "casuta din povesti". Noi, incercand sa compensam lipsa lor, am petrecut cu tine si cu doi oameni dragi cateva ore din acelea pe care ti le-ai dori cumva incremenite in timp pentru a le retrai iar si iar.
